MUNȚII BUCEGI

Jepii Mici - Jepii Mari

Urcarea pe Jepii Mici

După ce am făcut multe trasee cu plecare din Bușteni, a venit timpul și pentru Jepii Mici. Pentru multe persoane acesta este un unul din primele trasee pe care le fac pe Valea Prahovei. Eu l-am lăsat mai la urmă.

Ceva m-a ținut pe loc, cred că are legătură cu toate știrile despre accidentele petrecute pe Jepii Mici, dar și cu faptul că este aglomerat, mai ales în weekend.

“O să îl fac luni, să văd și eu cum e”, mi-am zis. Am plecat într-o drumeție de o zi cu primul tren din București, destinația Bușteni. De la gară până pe strada Telecabinei de unde începe traseul, este de mers undeva la 30 minute, însă puteți lua și un taxi.

Traseul pe Valea Jepilor Mici către Cabana Caraiman și Cabana Babele este marcat cu cruce albastră și durează aproximativ 3-4 ore. În prima parte merg prin pădure și este chiar răcoare, deși se anunța o zi călduroasă, fără pic de nor și vânt.

Pe măsură ce înaintez, traseul devine mai accidentat, în unele locuri poteca este surpată, însă pe margine este asigurată cu lanțuri. Nu sunt porțiuni foarte dificile, un pic de atenție și ai trecut de ele.

Traseul devine spectaculos după ieșirea din pădure, priveliștea începe să mi se arate pe parcurs ce înaintez. A fost o zi în care roca și poteca erau uscate, așa că nu mi-au pus probleme.

Am fost surprinsă că deși era luni tot am întâlnit foarte multe persoane pe traseu, pe unele porțiuni trebuia să aștept să urce sau să coboare alte persoane pentru a putea continua. M-am pus pe ritmul încet și fără grabă și așa am continuat tot traseul. M-am bucurat pe priveliști și am admirat florile crescute pe marginea potecii.

Cea mai tehnică porțiune a traseului este ultima parte. Panta este abruptă și poteca accidentată, asigurată cu lanțuri. La urcat nu pune probleme, cred că e un pic mai greu la coborât. Ceea ce mi s-a părut dificil la acest traseu, a fost faptul că urcă susținut aproape continuu, nu prea ai porțiuni de mers lejer.

Este un traseu pentru cei cu o condiție fizică bună și care au mai făcut trasee pe munte cu o dificultate medie și peste medie. De preferat să nu aveți frică de înălțime. Nu este potrivit dacă este prima ta drumeție pe munte sau dacă iei liftul și până la etajul 1.

Majoritatea incidentelor care se petrec aici sunt în primul rând din cauza lipsei încălțămintei potrivite dar și a faptului că mulți aleg să îl coboare după ce au urcat cu telecabina, fără să se informeze despre ce presupune acest traseu.

Nu este cel mai potrivit traseu de coborâre, mai ales pentru începători. O variantă un pic mai puțin accidentată sunt Jepii Mari, despre care o să vorbim imediat.

După 4 ore de mers lejer și multe pauze scurte ajung și la Cabana Caraiman.

Priveliștea asupra Văii Jepilor pe care tocmai am urcat-o este superbă. Am avut norocul să văd și Flori-de-Colț în apropierea cabanei. În depărtare orașul Bușteni și Creasta Baiului întregesc peisajul. Rog pe cineva să-mi facă și mie câteva poze, cu o asemenea priveliște, era și păcat să mă întorc fără.

Iau o pauză mai lungă, filmez câteva cadre cu drona și continui pe Platoul Bucegi spre Jepii Mari.

Coborârea pe Jepii Mari

Pe platou multă forfotă și aglomerație, unii mergeau la Omu, alții la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.

Ajung la Cabana Piatra Arsă și de acolo continui pe triunghi albastru pe Jepii Mari.

Imediat ajung și la Cantonul Jepi (Schiel), amplasat pe buza muntelui și cu o priveliște superbă asupra Văii Prahovei. De aici începe coborârea, destul de abruptă pe unele porțiuni.

În departare pe lângă Valea Prahovei și Munții Baiului, mai văd și Masivele Postăvaru și Piatra Mare, dar și o parte din Munții Ciucaș.

Jepii Mari nu sunt atât de spectaculoși ca și Jepii Mici, însă sunt mai accesibili. Asta nu înseamnă că trebuie subestimați, din contră, pot pune probleme serioase pe unele porțiuni dacă nu ești pregătit. Este totuși un traseu lung, coborârea poate dura aproximativ 3-4 ore, condiția fizică și încălțămintea potrivită sunt foarte importante.

Eu la coborâre am făcut și un mic ocol până la Cascada Urlătoarea, ceea ce vă recomand și vouă să faceți dacă aveți timp.

Traseul urmat îl găsiți aici.

Concluzii

Un traseu perfect de o zi, dacă doriți să ajungeți pe Platoul Bucegi fără telecabină sau mașină.

În weekend este foarte aglomerat.

În mod normal este un traseu care durează 7-8 ore dus-întors. Eu am făcut 10 ore, însă am mers încet și am făcut multe pauze de pozat și filmat pentru YouTube.

Este un traseu considerat dificil, nu trebuie subestimat. Nu este nimic de speriat, dar nici un traseu pe care să înveți mersul pe munte.

Nu este recomandat să fie parcurs dacă roca este udă sau acoperită cu gheață, poate deveni periculos!

Fotografiile sunt realizate cu acest aparat.

Dacă doriți puteți viziona și filmul călătoriei pe canalul meu de YouTube.