MASIVUL CEAHLĂU
Curmătura Lutu Roșu - Cabana Dochia - Vârful Toaca - Jgeabul cu Hotar - Curmătura Lutu Roșu
Curmătura Lutu Roșu - Cabana Dochia - Vârful Toaca
Trecuse mai mult de un an de la ultima tură în Ceahlău și îmi doream mult să revin pentru a descoperi noi locuri. De data aceasta am ales să plecăm pe traseu de la Curmătura Lutu Roșu deoarece traseul cu plecare din Durău pe la Cabana Fântânele îl știiam deja.
La ora 7:00 eram deja la începutul traseului, prefer să plec pe trasee cât mai devreme posibil pentru a prinde traseul liber și a mă bucura de cât mai mult timp pentru a imortaliza fiecare parte a naturii care îmi iese în cale.
Marcajul traseului este bandă albastră.
Și ce frumusețe de Răsărit am prins, văzut printre copaci, dar a fost incredibil. Atâtea culori!
Pentru prima oră jumătate, traseul merge doar prin pădure de molid, peisajul nefiind foarte divers. Din dreptul Poliței cu Crini încept să apară și roci la zi pe parcursul traseului.
Polița cu Crini este o rezervație protejată unde publicul nu are acces fără aprobare în prealabil. Se numește Polița cu Crini datorită Zadei/Laricelui/Crinului din Ceahlău. Conurile Zadei Primăvara au o culoare roz-mov asemănătoarele crinilor.
Imediat după Polița cu Crini ajungem și la Piatra cu Apă, una dintre cele mai mari formațiuni calcaroase din masivul Ceahlău. Se numește Piatra cu Apă deoarece picură apă din tavanul acesteea atunci când se topesc zăpezile.
Din punct de vedere geologic, în Ceahlău sunt predominante conglomerate (roci sedimentare formate prin cimentarea naturală a pietrișurilor). Însă mai întâlnim intercalații de gresii și calcare, ambele roci sedimentare.
Gresiile sunt formate prin sedimentarea narurală a nisipurilor, iar calcarele sunt formate din sedimente biogene (în cea mai mare parte) ale viețuitoarelor marine (alge, schelete de corali, cochilii de melci, scoici etc.) care trăiau în mare cu apă caldă acum mai bine de 150 mil. ani.
Prima formațiune importantă din conglomerate pe care o vedem este Cetățuia și Călugării, reprezentată printr-un zid asemănător unei cetăți cu doi călugări în față sub formă de turnuri.
Din acel punct mai avem puțin și ieșim din pădure. Începe să se contureze silueta Ocolașului Mare în depărtare.
După aproximativ 3 ore cu tot cu pauze ajungem la cabana Dochia.
Peisajul de aici a fost o surprinză pentru mine, data trecută când am fost la Dochia tot peisajul era acoperit de un plafon de nori. Hotărâm să continuăm și să luăm aici o pauză după ce mergem și pe vârful Toaca.
Vârf care se înălța așa de frumos din marea aceasta de jnepeni.
De la cabana Dochia până pe vârf marcajul se schimbă în bandă roșie.
Rocile sedimentare care alcătuiesc partea superioară a Ceahlăului (reprezentată printr-un uriaș sinclinal suspendat cu vârfurile Toaca și Ocolașul Mare la capete) au o rezistență diferită la eroziune, de aici și diversitatea formelor de relief pe care o întâlnim.
De-a lungul timpului prin acțiunea vântului, a ploilor și al îngheț-dezghețului a rezultat acest relief cu aspect ruiniform pe care în admirăm noi astăzi. Iar în Ceahlău sunt de o diversitate impresionantă aceste forme: turnuri, coloane, ace, piramide, clăi etc.
Un tărâm al uriașilor de stâncă care au aprins imaginația oamenilor din cele mai vechi timpuri.
Nu cred că este vreo formațiune stâncoase importantă care să nu aibă o denumire și o legendă atribuită.
În fotografia de mai jos se vede foarte bine forma piramidală a vârfului Toaca (o piramidă cu vârful tocit) și scara care duce spre cer (așa cum arată când urci pe ea, vezi doar cerul).
Scăldătoarea Vulturilor este un loc cu formațiuni stâncoase spectaculose, dar și o priveliște spre munții Bistriței și muntii Călimani.
Și am ajuns și la scara care urcă pe vârful Toaca, inițial trece printre brazi pană ce se deschid priveliștile de-a dreptul superbe.
Vedem cel mai înalt vârf din Ceahlău și anume Ocolașul Mare (1.907 m).
Am ajuns pe Toaca înalt de 1.904 m!
Era o vizibilitate excelentă, în depărtare de vedeau și munții Hășmaș spre Vest. Stânca Panghia și lacul Izvorul Muntelui spre Est.
Scara pe care am urcat până aici se vedea in toată splendoarea ei.
Vârful Toaca - Cabana Dochia - Jgeabul cu Hotar - Curmătura Lutu Roșu
Dacă nu bătea vântul atât de tare am mai fi stat și noi pe vârf, însă nu a fost să fie de data asta.
Când am început coborârea am văzut-o, era pe o stâncă în departare, o capră neagră.
Doar una am văzut, e bine și atât.
Me-am întors la cabana Dochia pentru o pauză de ceai. Între timp vântul s-a mai potolit și am putut filma și eu câteva cadre cu drona, de sus totul este și mai spectaculos.
La Dochia o să găsiți și o frumusețe de pisică.
După o pauză bine meritată, începem coborârea pe un alt traseu și anume pe Jgheabul cu Hotar. Începem coborârea printr-o mare de jnepeni care pot fi sâcâitori, dar sunt foarte buni împotriva eroziunii.
Coborârea este foarte abruptă la început, iar zăpadă ne pune un pic la încercare. Însă priveliștile sunt superbe, admirăm vârful Toaca și celelalte formațiuni care ne apar în fața ochilor (Omul Bun-Omul Rău, Santinela etc.).
Traseul Jgheabul cu Hotar este marcat cu triunghi albastru.
După intrăm într-o pădure întunecoasă de molid și coborâm la fel de abrupt până ajungem pe valea Izvorului Alb unde se termină “chinul”.
Ultimul obiectiv de pe traseu este Stânca Dochiei din apropierea căreia izvorăște unul dintre izvoarele Pârâului Izvorul Alb. Înafară de cabana Dochia, este singura sursă de apă pe care am întâlnit-o pe traseu.
Din acel punct traseul continuă lin pe valea râului până la șosea.
Concluzii
O drumeție nemaipomenit de frumoasă, mai ales după ieșirea din pădure. Un loc plin de povești și legende pe care o să le găsiți descrise pe numeroasele panouri informative.
Ca durată nouă ne-a luat 8 ore jumătate cu tot cu pauze incluse.
Ca dificultate este un traseu tip circuit mediu având în vedere lungimea și porțiunile unde se urcă/coboară abrupt.
Nu este un traseu tehnic, însă este important să aveți încălțăminte adecvată pentru munte, pantaloni de drumeție, geacă impermeabilă, gheruțe Iarna pentru zăpadă etc.
Harta traseului o găsiți aici.
Fotografiile sunt realizate cu acest aparat.
Dacă ți-a plăcut
recomand să citești următoarele postări
